No public Twitter messages.
Posted by gabriela Posted on Aug - 13 - 2013

A dărui şi a primi, parte a aceluiaşi întreg


Dăruirea, e o comoară ce face din suflet un cufăr plin cu nestemate!

Bunatatea-in-cuvinte-creeaza-incredere-Bunatatea-in-gandire-creeaza-profunzime-Bunatatea-in-daruire-creeaza-iubire-jkl„Atunci când dați cuiva un obiect, evident că nu îl mai aveți. Atunci când cumpărați un kilogram de cireșe la piață, plătiți cu bani, și aceasta se simte puțin în portofelul vostru.

Dar în planul psihic, lucrurile stau altfel: tot ce oferiți bun și luminos vă îmbogățește.

Da, iar când manifestați un sentiment de recunoștință pentru oameni, chiar dacă ei nu vă dau nimic, primiți ceva. Sunteți uimiți? Nu, nu este nimic uimitor.

Recunoștința este o deschidere a inimii și sufletului vostru, și deschizându-vă astfel, primiți tot ce este frumos și bun în natură și în viață. Chiar dacă aceste cadouri nu v-au fost adresate personal, voi le primiți, în vreme ce acela care este ingrat, chiar dacă trebuia să le primească, nu primește nimic.

Fiți recunoscători și veți avea senzația că întreg Cerul se deschide pentru voi.

De mai multe ori pe zi, chiar dacă nu aveți nici un motiv să mulțumiți, spuneți: „Mulțumesc, mulțumesc, mulțumesc Doamne…”

~O.M.Aivanhov~

 

BFF

M-am simţim profund inspirată de minunatele trăiri ce emană din cuvintele înşiruite mai sus…

Zilele trecute m-am întâlnit cu o prietenă de suflet şi am stat la o poveste despre prietenia ce s-a legat între noi şi am ajuns la concluzia că atunci când m-a văzut pentru prima dată, a spus că… abia a aşteptat să plece, iar acum nu se mai satură să stea alături de mine! A fost o poveste tare interesantă! Am rămas puţin… ba chiar mai mult decât şocată, căci eu credeam că sunt cât se poate de agreabilă, drăguţă, atentă şi… ţup, totul era cu fundu-n sus :)

Însă partea cea mai interesantă a fost că-mi destăinuia cu atâta patos prima noastră întâlnire, cum mă vedea de rece, de distantă, de neatins şi pe deasupra ţinu să mai adauge că acel sentiment l-a avut încă o altă prietenă de-a noastră comună… adică ele chiar au şi vorbit de asta!!! şi eu habar n-aveam de toate astea :( , nu ca ar fi vorbit, ci eu chiar nu mi-am dat seama de asta!!!

Au trecut câteva ore de când mă despărţisem de prietena mea şi nu m-am abţinut să n-o sun pe cealaltă protagonistă din povestea mea şi… după o stârnire de interes în acea direcţie, primesc la fel ca şi de la prima prietenă, acelaşi feedback, însă spre deosebire de prima, acum eram detaşată, ascultam cu atenţie ce-mi vorbea, ataşând imaginile ce mi se creau în minte, vizavi de acel prim moment  în care ne-am cunoscut.

Am ascultat-o cu mare interes, căci era povestea despre chiar filmul meu, chiar eu eram actorul principal, ce tare!!! Am izbucnit în râs, am râs cu lacrimi amândouă şi am continuat povestea…

Cert e, că acum nu ne mai săturăm să ne depănăm poveştile… ce mult se schimbă mediul în care trăim, cum putem să avem o altă înţelegere asupra unor oameni, a unor situaţii, nimic nu e static, totul se transformă. Partea frumoasă e că în timpul ce s-a scurs de la prima noastră întâlnire până acum, nu am făcut absolut nimic pentru a schimba ceva, conştient, căci nici măcar nu ştiam că aş avea ceva de reparat, ci doar am fost eu, în permanenţă. La-ntrebarea mea: ce anume v-a determinat să vă schimbaţi percepţia asupra mea, nu au avut absolut nici o explicaţie şi dacă stau să mă gândesc, la ce folos explicaţiile logice, căci sunt atâtea situaţii în care logica e detronată de prezenţă, de creativitate, de sincronicitate, de sensibilitate :)

Ce poate fi mai interesant, decât atunci când vezi pentru prima oară un om să ţi se pară inabordabil, îngâmfat, prea plin de el, să ai chiar un sentiment de repulsie vizavi de el, ca mai apoi… se-ntâmplă ceva şi nici nu ştii ce, şi… totul se schimbă!

Ca prin magie, uiţi ce impresie ţi-ai făcut cândva despre acea persoană, uiţi că nici măcar nu voiai să-i auzi numele, d-apoi s-o mai şi vezi, însă probabil că Samantha îţi face treaba prea bine :)

Să ştii c-am experimentat şi eu cu alţii, nu numai alţii cu mine 😉 Nici nu puteam să cred că voi schimba vreodată două vorbe cu acea persoană ca ulterior aş fi vrut s-o am în preajma mea cât mai mult căci simţeam câtă valoare-mi aduce, construindu-se o punte de legătură foarte puternică între noi. Şi-n cazul meu au fost câteva „excepţii excepţionale”.

Am tot stat să analizez situaţia ca atare pe toate părţile şi mai apoi am simţit cum o stare de bucurie mă cuprinde, căci mi-am dat seama că acea stare a trecut de mult, ce rost ar fi avut să o dezvolt şi mai mult, acum era cu totul altceva.

Pentru mine, a dărui înseamnă mult mai mult decât să primesc un „Mulţumesc”, înseamnă o stare de-mplinire, o bucurie împărtăşită alături de un prieten.

Căci, oare, la ce sunt buni prietenii?

citate despre prietenie

Uite cum văd eu un prieten adevărat: este acela care îţi simte neliniştea chiar şi atunci când ai scos doar un singur cuvânt ori poate chiar nici unul, e acela pe umărul căruia poţi să pleci capul şi va-nţelege frământarea ta fără să judece, care te-mbrăţişează cu sufletul, chiar şi-atunci când crezi că meriţi mai puţin, lângă care pot să te exprimi aşa cum simţi fără frică că o să te catalogheze în vreun fel, care-ţi taie răsuflarea cu adevărul pe care tu poate nu-l vezi, care-ţi răspunde cu da şi nu, pur autentic, fără să te poţi supăra în vreun fel pe el că şi-a permis să fie altfel, doar să dea bine în faţa ta, căci e la mijloc autenticitatea din relaţia ce vă leagă, iar la rândul meu să fiu exact aşa cum îşi doreşte să fiu, fără explicaţii, doar prin înţelegere reciprocă.

Aşa că, pentru mine a dărui din sufletul meu, din energia mea, unei prietenii autentice, e cel mai mare dar ce mi-l pot face, e aceea încredere pe care fiecare om are dreptul să o primească din partea celuilalt.

Mi-am făcut elan de scris aceste rânduri şi inspiraţia a poposit alene pe tastatură, după ce am citit azi acest minunat şi valoros articol 7 verigi de aur pentru o relaţie de DIAMANT, care m-a dus cu gândul la întâlnirea cu prietena mea, cu prietenele mele, cu prieteniile ce se leagă, ce se dezleagă… din anumite motive, poate dintr-o înţelegere diferită a situaţiei, în acel punct, în acel loc… cine ştie?…

Tot ce mai vreau să adaug este:  Muţumesc, Mulţumesc, Mulţumesc Doamne, pentru toţi prietenii care-i am acum, i-am avut şi pe care-i voi avea! :)

Spune-mi, pentru tine ce-nseamnă un prieten?

Cât valorează o prietenie?

 

Cu mare drag,

Gabriela

 

Categories: Căsuţa cu poveşti

2 Responses so far.

  1. GG spune:

    Un prieten adevarat iti stie slabiciunile, dar iti arata calitatile, iti simte temerile dar iti intareste credinta, iti cunoaste ingrijorarile dar iti elibereaza spiritul, iti recunoaste defectele, dar iti subliniaza posibilitatile. – William Arthur Ward

    • gabriela spune:

      Un prieten adevarat, e asemeni unei oglinzi fermecate care iti arata intotdeauna cele mai frumoase parti ale tale chiar si atunci cand nu poti sa crezi ca ele ar exista in tine, facandu-te sa ti le asumi si sa fii responsabil de ele.
      Multumesc.


Sponsors