No public Twitter messages.
Posted by gabriela Posted on Apr - 09 - 2013

Bucuria de a fi

„Pot să ştiu de ce mi-ai dat asta?…”

proaspat reinventator1

Dacă mă gândesc chiar şi la mine, în urmă cu nu foarte multă vreme, atunci când primeam ceva de la o persoană nouă din viaţa mea şi nu numai, primul gând, recunosc,  era să mă întreb, ce anume doreşte de la mine.

Nu puteam să cred că aş putea primi ceva, aşa pur şi simplu. Necondiţionat.

Aveam impresia că totul are o latură ascunsă, ceva ce urma să mi se dezvăluie mai târziu, cu siguranţă, căci chiar e imposibil ca cineva să-ţi dea ceva, fără nici cea mai mică obligaţie.

Dar să-ţi povestesc, de fapt, cum de am primit această întrebare.

În acea zi eram foarte bucuroasă că începeam un curs pe care mi-l dorisem cu atâta drag, iar eu aflasem de el puţin mai târziu, însă uite că am reuşit să ajung la el. Drept mulţumire şi recunoştinţă, cum eu lucrasem cu ceva timp în urmă cu nişte stickere pentru atelierele mele de creaţie, m-am gândit că o să aduc şi celor cu care mă voi întâlni acolo, o mică surpriză, spre a-i bucura şi pe ei.

Zis şi făcut.

În acea zi, le aveam deja în buzunar, gata să le dăruiesc. Printre viitorii colegi, erau şi persoane pe care azi le vedeam pentru prima dată, dar asta nu m-a oprit să le dau şi lor câte un sticker, ce ar putea fi rău în asta.

Cursul începe, iar la prima pauză, văd pe cineva că se apropie de mine şi mă întreabă dacă poate să se aşeze pe scaunul de lângă mine, care deja era gol. Puţin surprinsă, îi confirm că da, iar după ce se aşează, mă priveşte foarte atent şi îmi pune acea întrebare miraculoasă: „Pot să ştiu de ce mi-ai dat asta?…”

În momentul când această întrebare: „Pot să ştiu de ce mi-ai dat asta?…” mi-a fost adresată mie… pentru moment am amuţit!

Oare ce trebuie să răspund, oare chiar nu îşi dă seama că nu am nimic de ascuns, oare… deja în mintea mea se dădeau cu caruselul întrebările lui „oare” :)))

Ce sentiment interesant am trăit atunci, când am simţit că cineva îmi pune la-ndoială bunele intenţii, nici nu ştiu bine în ce categorie să-l clasific, însă de un lucru eram sigură, şi eu am avut asemenea întrebări de pus, însă nu am avut niciodată curajul să le spun.

 Mai degrabă am renunţat la acele lucruri, decât să pun această întrebare într-un mod aşa direct, căci aveam impresia că aş fi fost nesimţită, prost crescută, ori alte asemenea etichetări…

Am realizat, instant, că de fapt erau toate întrebările mele pe care eu nu le pusesem niciodată în viaţa mea. Acum le primeam pe toate, aşa concentrate, deoarece cu puţin timp în urmă chiar primisem ceva chiar fabulos în viaţa mea!

 Iar ca prim impact, a fost să mă întreb şi eu ceva firesc pentru mine de atunci, şi mă gândeam căci cu siguranţă o fi ceva ascuns, ca mai târziu, după abia câteva ore, am înţeles, că nu era absolut nimic ascuns, era doar acel sprijin necondiţionat a unui om de către alt om, era empatia şi înţelegerea unui om faţă de cel de lângă el.

Din acea clipă, când am ajuns să înţeleg că există asemenea comportamente cu-adevărat, pentru mine totul a căpătat alte valenţe, totul s-a colorat altfel şi de atunci nu am mai încetat să spun MULŢUMESC pentru tot ceea ce am primit deja şi pentru ce urma să-mi vină în viaţa mea.

Revenind la întrebarea pusă mie, în loc de-un răspuns am întrebat şi eu:

– Din punctul tău de vedere, care crezi că ar fi motivul, sau mai bine spus, chiar crezi că există aşa ceva?

M-a privit lung, şi după câteva secunde, mi-a răspuns sec, că nu ştie nimic, doar atât ştie că a primit ceva ce nu ştie cum de l-a primit .

Atunci i-am răspuns cu mare drag, că asemenea am fost şi eu, până când în viaţa mea a apărut acea „întâmplare” care m-a determinat să nu mai am atâtea suspiciuni, atunci când ajungi să primeşti ceva, doar mă bucur nespus, şi mai apoi aduc mulţumirea şi recunoştinţa mea.

Din nou, m-a privit aşa lung, însă de această dată era cu o altă lumină pe faţă şi mi-a spus că nu a mai avut asemenea experienţe încă în viaţă şi încă nu-i vine să creadă că e posibil.

Am continuat prin a-i reaminti că totul are un început, tot ceea ce e necesar să facă este doar să creadă că e posibil şi să-şi dea voie să primească în viaţa sa de aici înainte tot ceea ce viaţa doreşte să-i aducă, iar ce va urma va fi spre binele său, spre eliberarea de aceste bariere, ce ne ţin departe de ceilalţi.

S-a ridicat de lângă mine, însă cu privirea încă mă fixa, de parcă nu-i venea să creadă… şi totuşi era cât se poate de real.

Acum, în acest punct al vieţii mele am înţeles, că din clipa când te eliberezi de barierele limitărilor de orice fel, viaţa începe să ţi se destăinuie, să ajungi să primeşti lucruri care, în mod normal nu aveau ce căuta în viaţa ta până aici, căci ţi se păreau a fi imposibile.

Te sfătuiesc, să crezi cu tărie, că poţi primi ajutor necondiţionat! Dumnezeu îţi va trimite oamenii şi situaţiile prin care tu să ai tot sprijinul de care ai nevoie în acel moment. E doar starea naturală a omului, aşa cum este el cu adevărat.

 E bucuria de A FI!

 

Acum am transformat acel sticker astfel:

proaspat reinventator

Tu cum l-ai fi explicat pe cel de sus fără text, ce simţi că el îţi transmite?

 

Cu mult drag,

Gabriela

 

P.S. – Spune-mi dacă şi tu ai primit vreun ajutor necondiţionat în viaţa ta.

Categories: Căsuţa cu poveşti

8 Responses so far.

  1. Marcela spune:

    Foarte frumos articolul, Gabriela. In momentul in care ne deschidem sufletul si credem ca putem primi neconditionat, lucruri minunate se intampla. :)

  2. Angelica spune:

    Multumesc Gabriela,

    Am primit si eu cu drag acel sticker, chiar daca nu fizic. Am mers si eu pe acelasi drum, am simtit aceleasi trairi, am invatat aceleasi lectii

  3. ramona spune:

    Buna dimineata!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!Ma bucur sa te vad……………..multumesc ca ai aparut si in viata mea………….foarte tare ! putere de munca si bucuriea primirii a tot ce-ti ofera viata asa cum crede ea de cuviinta! pupici

    • gabriela spune:

      Buna sa fie toata viata noastra, draga Ramo!

      Fie, sa avem pentru totdeauna, tot ceea ce-i mai bine pentru noi!
      Multumesc si eu c-ai aparut in viata mea, raza de soare! :*

      • ramona spune:

        Raza de soare! multumesc…..am zugravit in vacanta asta tot apartamentul…mai am de fapt camera mare……e asa de frumos si miroase a primavara! culorile sunt rupte din culorile naturii primavaratice….este mega…abia astept sa vii si sa vezi! este o mare primavara in casa noastra! foarte tare! pupici.


Sponsors