No public Twitter messages.
Posted by gabriela Posted on Mar - 23 - 2013

Margareta cu petalele ei pline de dorinţe

Friendship

Astă seară am avut oportunitatea de a fi în compania unor oameni extraordinari, a unor oameni care te fac să-ţi reevaluezi valorile din viaţa ta şi mai ales care este valoarea ta!

Îţi mai aminteşti de vremea când erai la şcoală şi a venit un nou 15 septembrie? Iar un nou profesor, vi s-a spus că-l înlocuieşte pe cel care a plecat la sfârşitul anului, ce-ai simţit?

Te-i întrebat, cu siguranţă, o sumedenie de întrebări: oare cum o fi, oare ce pretenţii o fi având acesta că pe celălat deja îl cunoşteai, oare care-i sunt obiceiurile, oare cum ascultă… şi cu siguranţă mai sunt încă altele.

Ei, aşa cum îţi scriam la-nceputul articolului, şi eu azi, vreme de 4 ore, când eram pe un scaun într-un microbus, aşteptam cu nerăbdare să ajung să-i cunosc pe cei cu care doar discutasem până aici telefonic.

Şi aşa cum, ţi-am reamintit despre acel fior de incertitudine împletit cu nerăbdare, pe care l-am expus mai devreme cu profesorul nou, aşa am fost eu azi. Ştiam că o să fie o întâlnire mai aparte, ştiam că persoanele cu care urma să mă-ntâlnesc sunt deosebite, speciale chiar, însă, ştii cum e atunci când te dai nas în nas cu noul în viaţa ta…

Am ajuns la microbus poate cu doar 2 minute înainte de plecare, am apucat doar să-mi găsesc un loc, căci era cam plin, mai bine zis plin de-a totul, iar locul ce-mi rămăsese era lângă o mămică tare drăguţă ce avea în braţele ei un îngeraş cu ochi căprui şi bucle aurii. Locul era atât de mic şi incomod, dar cu toate astea, atât de frumoasă a fost călătoria mea lângă ele, până ce au coborât.

Până aici, gândurile mele nu au avut răgazul de a putea zburda, căci conversasem, însă atunci când mămica şi îngeraşul cu buclele de aur, au coborât, eu mai aveam aproape 3 ore încă de mers.  M-am mutat, să fiu singură, să pot savura liniştită poveştile mele, de la „gura sobei”.

Şi-atunci am început să-mi readuc în faţă, cum am acţionat pentru ca eu să fiu azi, pe acest microbus, în drum spre ceva ce, în urma cu 6-8 luni, nici măcar nu puteam să mă gândesc că ar fi posibil, deoarece nu era loc în viaţa mea pentru asta, sub nici o formă.

Vrei să ştii cum am ajuns să pot să-ţi scriu acum despre asta?

Uite, ceea ce acum pot să desluşesc foarte clar, a fost o eliberare, de către controlul minţii mele. Acel control, în care, pentru absolut orice, noi trecem toate acţiunile noastre viitoare printr-un filtru, iar rezultatul testării e acţiunea ca atare sau nonacţiunea. Adică, dacă în urma analizei, nu crezi că ai fi capabil de ceva, atunci, ciuleşti urechiuşele şi te resemnezi, că NU E PENTRU TINE!

Însă, oare dacă ai lăsa controlul la o parte, cum ar fi azi viaţa ta? Oare, în momentul când primeşti o dorinţă şi o simţi cu toată fiinţa ta, mai poţi să te-ndoieşti că nu ai fi capabil de ea? Eu spun cu tărie că NU!

Exact aşa am primit şi eu un impuls în clipa când am văzut ceva scris în faţa mea, ca în clipele următoare, mesajul era deja trimis, abia după ce am apăsat pe butonul de trimitere şi am vizualizat  ce anume am scris, am făcut ochii mari şi mi-am spus că nu aşa trebuia să reacţionez…, hmmm, m-am prins urgent că era acel filtru al meu care nu era activat înainte a trimite eu mesajul, căci eu cred că sufletul meu a apăsat pe taste :) . Doamne, dac-aţi şti câtă bucurie mi-a adus acel mesaj, dar dacă nu-l trimiteam la timp şi mă luam după evaluările filtrului meu, oare mai apăsam tasta de trimitere a mesajului?

Eu spun clar că nu!

Aşa că, cum ţi-am mărturisit chiar acum, nu te lăsa „prădat” de un filtru, de o convigere, acelea fac doar să te limiteze şi mai mult, ca mai apoi să te umpli de frustrare şi să faci să crească tot mai mult acel nivel de neîncredere ce l-ai cultivat în tine de atâţia anişori.

Dar, ca să-nţelegi mai bine, ce anume m-a bucurat aşa de mult, vroiam aşa de mult să-mpărtăşesc şi cu tine, bucuria ce-o trăiesc şi recunoştinţa că pot fi alături de oamenii minunaţi pe care i-am găsit la Catharsis Neuro-Lingvistic Oradea.

148471_300212200080991_2121917758_n

Aceşti oameni plini de dăruire, sunt:

dr. Radu Sărăndan şi Marius Cernea, de la Centrul Vreau NLP! România Oradea.

Am primit o întrebare ce pe mine m-a provocat, v-o pun şi eu vouă: 

Ce-mi doresc eu cu adevărat?  

Răspunde-ți cât mai autentic, ca mai apoi să găsești și calea spre realizare.

Chiar  nu puteam să cred, înainte de acest scurt curs de astăzi, că e posibil să ai acces atât de puternic la Subconştientul nostru, un Subconştient care e capabil de foarte multe şi pe care îl ignorăm cu cea mai mare inconştienţă, îi ignorăm capacitatea de a ne transforma viaţa, viitorul vieţii noastre.

Dar, mai sunt două zile pline de valoare, pe care le voi împărtăşi cu tine, dar până atunci poţi să intri aici şi să te umpli de energie şi încredere! Bucură-te de asta!

Te provoc să-mi scrii părerea ta despre ceea ce ai găsit acolo unde te-am sfătuit să mergi!

Cu drag, Gabriela

Categories: Căsuţa cu poveşti

7 Responses so far.

  1. Marcela spune:

    Gabriela, bucura-te in continuare de zilele pe care le vei petrece explorand Subconstientul tau. Multumesc ca ai impartasit ceea ce ai simtit dupa prima zi de NLP. Acum cativa ani am descoperit si eu cat de frumos este sa explorez ce este in subconstient, sa pastrez toate acele convingeri care ma sustin si sa le inlocuiesc pe cele care nu corespund. :)

    • gabriela spune:

      Marcela, am stat tarziu in noapte doar sa reusesc sa-l astern, pentru a impartasi cu voi si cu mine :) , ca ceea ce traiesc este cat se popate de real si veritabil in acelasi timp.

      Cu siguranta, dat fiind ca si tu ai trecut pe-acolo, cunosti senzatiile descoperirii, pas cu pas!
      Multumesc si eu deopotriva!

    • Indian spune:

      That’s an inventive answer to an initserteng question

  2. Ildi spune:

    Gabriela,

    E interesanta experienta ta. Iti multumesc ca ai impartasit-o. Cu drag.

    • gabriela spune:

      Asa-i Ildi ca ai fost cu mine-n microbus? :)))

      Oricum, experienta a ceea ce a fost impletita cu ceea ce a urmat a iesit ceva mai mult decat erau asteptarile mele…

      Abia astept sa le traim impreuna!

  3. Adriana spune:

    Gabriela si eu ma tot minunez ce schimbari s-au produs in sufletul si in viata mea in ultimul timp, acesta cred ca este raspunsul la rugaciunea mea „Doamne arata-mi calea ” . Felicitari pentru site !
    Si „La multi ani ” de ziua ta, esti nascuta la zi mare de sarbatoare asa ca esti binecuvantata !
    Adriana Cosma http://www.parintidegemeni.ro

    • gabriela spune:

      Adriana, aceleasi transformari sunt si pentru mine! E mai mult decat poate mintea umana sa-si imagineze!!!

      Multumesc de urari pentru site cat si pentru ziua mea, sunt la fel de importante pentru mine – am recunoscut, abia de cativa ani, ce binecuvantata zi am ales sa ajung pe acest Pamant!

      Multumesc inca o data si asemeni sa fie si pentru tine!


Sponsors